Ce ar trebui să însemne protecția socială

decembrie 12th, 2011

După ce și-a construit discursul de campanie în 2004 pe ideea că PSD a transformat România într-o ”țară de asistați social”, dreapta politică de la noi a continuat să condamne pe rând toate formele de ajutor social. Integrarea în Uniunea Europeană, îndeplinirea cerințelor comunitare și restricțiile impuse de Fondul Monetar Internațional, toate acestea au constituit argumente pentru reducerea drastică a finanțării sistemului de protecție socială. Pentru a legitima în fața populației luarea unor astfel de decizii, guvernele declarate a fi de dreapta au acreditat ideea că ajutoarele sociale sunt un fel de pomană, pe care statul o dă unor oameni care nu muncesc, ci s-au obișnuit sau, mai bine zis, i-a obișnuit PSD-ul să stea cu mâna întinsă. Din comoditate, mulți dintre noi au asimilat această imagine complet deformată.

Un guvern responsabil, de orice parte a spectrului politic s-ar afla, și-ar fi asumat soluții pentru îmbunătățirea sistemului. Un guvern autentic de dreapta ar fi stimulat societatea civilă să preia gestionarea asistenței sociale, creând o infrastructură de monitorizare, control și evaluare a rezultatelor ONG-urilor și încurajând marile companii să se implice civic prin finanțarea unor campanii de responsabilitate socială. Acest pas către degrevarea bugetului de stat de o parte din cheltuieli a fost făcut în diverse forme de toate țările europene. Mai mult, Uniunea Europeană argumentează puternic în favoarea sprijinirii acțiunilor de CSR – Company Social Responsability.

Sigur, în contextul recesiunii economice și al presiunilor externe, este normal să ne punem problema reducerii unei părți din cheltuieli. Sigur, sistemul de ajutor social este viciat, de el beneficiază și persoane care nu au în realitate nevoie de suport. Este însă datoria și responsabilitatea liderilor politici să vină cu soluții la aceste probleme, să acționeze în sensul perfecționării sistemului, nu doar să arate cu degetul acolo unde sunt probleme și să le atribuie predecesorilor sau să lase soluționarea lor în grija succesorilor. În schimb, într-o țară din ce în ce mai săracă, guvernul nostru își fundamentează în continuare strategia de ieșire din criză pe creșterea fiscalității și reducerea ajutoarelor sociale.

Dacă ar privi la programele pe termen lung adoptate de alte state europene, în special cele nordice, actualul guvern ar înțelege, în primul rând, că nu există o soluție de ieșire imediată din criză, ci este nevoie de o strategie susținută și, în al doilea rând, că nu doar măsurile de dreapta dau rezultate în astfel de situații, ci este nevoie de o combinație între eficiența economică, o piață a muncii stabilă, o distribuție echitabilă a veniturilor și, nu în ultimul rând, coeziune socială.

Atât modelul nordic – caracteristic pentru Finlanda, Danemarca, Suedia, Norvegia și Islanda – cât și soluțiile propuse de laburiști în Marea Britanie se bazează, în primul rând, pe consolidarea sistemului de protecție socială, cu accent pe redistribuirea veniturilor și pe serviciile sociale asigurate de către stat, finanțate din taxe, care la rândul lor sunt colectate progresiv, în funcție de venit. În al doilea rând, investiții consistente în capitalul uman, în special îngrijirea și educația copiilor, dar și în cercetare și dezvoltare – stoparea discriminării și inechității la școală și la serviciu și protejarea locurilor de muncă. Nu în ultimul rând, o rețea de instituții care să supravegheze piața muncii, inclusiv organizații sindicale și patronale puternice, și reducerea/eliminarea muncii la negru sau la gri prin măsuri legislative.

Pe lângă toate acestea, eu cred sincer că România mai are nevoie însă și de o schimbare de atitudine, de revenirea la valorile autentice: solidaritate la nivel social și responsabilitate guvernamentală. Solidaritate deoarece trebuie să învățăm din nou să privin în jur, să îi vedem din nou pe cei care au nevoie de ajutor, să nu mai credem explicații simpliste sau comode în speranța că nouă nu ni se întâmplă nimic rău, să înțelegem că facem parte din aceeași societate și că suntem pe atât de puternici, pe cât este cel mai slab dintre noi. Și responsabilitate fiindcă guvernul are datoria de a lua măsuri pentru reducerea impactului social negativ al crizei, iar instituțiile publice trebuie să protejeze și să asigure suport categoriilor vulnerabile ale populației.

Articol in categoria: Social


Fatal error: Uncaught Exception: 190: Error validating application. Application has been deleted. (190) thrown in /home/jaxadv/public_html/ileanasavu.ro/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273