Cine plătește datoriile publice?

noiembrie 25th, 2011

De la declanșarea crizei economice, guvernanții noștrii ne dau aproape zilnic lecții despre cum să fim responsabili economic, despre cum să nu luăm credite pe care nu le putem returna. Mai mult, sectorul bancar înăsprește în mod constant condițiile de acordare a creditelor.

Ce fac autoritățile în timp ce îi învață pe români cum să strângă cureaua? Angajează, în numele comunității, credite bancare, asta în condițiile de criză financiară și având la dispoziție instrumente comunitare de accesare a unor fonduri europene nerambursabile.

Presa scoate adesea în evidență situațiile în care primari ai puterii risipesc banii publici pe lucrări prost executate, inutile sau pe șantiere abandonate. Nu se semnalează însă faptul că, de multe ori, banii din care sunt plătite toate acestea provin din credite bancare și că, pe lângă faptul că nu aduc nici un beneficiu comunității, aceste împrumuturi vor afecta buzunarele oamenilor pe termen lung.

Cea mai recentă situație de acest fel este cazul de la Pătrăuți, județul Suceava, unde banii împrumutați pentru reconstrucția unei școli sunt risipiți pe un șantier care stagnează, sunt împărțiți între diverși subcontractanți, iar autoritățile care ar trebui să supravegheze lucrările au devenit diriginți de șantier și perpetuează astfel întregul mecanism. (http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/statul-a-imprumutat-200-de-mil-de-euro-pentru-a-renova-scolile-intermediarii-au-pus-mana-pe-bani.html)

Autoritățile publice locale se plâng mereu și pe bună dreptate, că nu au suficient de mulți bani în buget. Pe fondul recesiunii economice, este normal ca acestea să caute surse de finanțare extra-guvernamentale. Soluția o reprezintă fondurile europene. În acest moment, România nu beneficiază de statutul său de membru al Uniunii în aceeași măsură în care contribuie la bugetul comunitar, de aici și necesitatea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene destinate dezvoltării, despre care guvernul vorbește doar ipotetic. Uniunea Europeana pune la dispozitia Romaniei o suma de aproximativ 22 miliarde euro reprezentand fonduri structurale, bani care trebuie cheltuiti pana in 2015, rata de absorbtie a acestor fonduri fiind de numai 12,4%, după datele oficiale.

Primari ai puterii preferă să ignore această soluție deoarece utilizarea fondurilor nerambursabile primite de la Uniunea Europeană trebuie justificată până la ultimul leu, întreaga implementare a proiectelor finanțate de UE fiind urmărită îndeaproape de oficialii de la Bruxelles. Pe banii europeni nu se pot contracta lucrări care să rămână abandonate și nu se pot plăti comisioane la diverși subcontractanți. În plus, pentru a accesa fonduri nerambursabile trebuie să justifici utilitatea publică a proiectelor pe care vrei să le implementezi, acestea nu pot fi utilizate pentru fântâni colorate sau plante decorative.

În această situație se află edilul sectorului 3 al Capitalei, fost viitor premier, Liviu Negoiță, care a îngropat Primăria de Sector în datorii colosale pentru fântâni, mobilier stradal, coșuri de gunoi din lemn nobil și plante decorative pentru zonele verzi. Mult lăudatul Liviu Negoiță, nu doar ca a împrumutat bani, împrumuturi pe care le va lăsa moștenire și succesorilor săi și pe care le plătesc locuitorii sectorului 3, dar toate lucrările finanțate din aceste credite sunt executate de aceeași firmă, fapt ce este mai mult decât susceptibil să ascundă nereguli. (http://www.puterea.ro/articol/liviu_negoita_sparge_35_milioane_de_euro_pe_o_fantana_cantatoare_muzica_ape)

Astfel, cu pretenția că ”îi educă” pe cetățenii sectorului, primarul Liviu Negoiță, care de altfel are la dispoziție unul dintre cele mai mari bugete din capitală, se împrumută pentru lucrări lipsite de utilitate publică, în loc să trateze problemele reale cu care se confruntă comunitatea și să utilizeze pentru dezvoltarea sectorului sursele financiare nerambursabile pe care le are la dispoziție. E drept că opțiunea pentru bani europeni nu i-ar aduce edilului nici un beneficiu de natură personală.

Analizând aceste exemple și multe altele pe care presa nu le-a devoalat încă, observăm nu doar că avem autorități publice care nu acționează în interesul comunității, ci și că la nivelul discursului guvernamental iese în evidență o evidentă ipocrizie în ceea ce privește responsabilitatea în angajarea de credite. Cu alte cuvinte, să faci ce zice popa nu ce face popa!! De altfel, cu excepția ipocriziei, actualul guvern nu a reușit să demonstreze că este capabil să acționeze onest și să se desprindă de nevoile personale ale reprezentanților săi. Depinde de noi să alegem o echipă competentă, care să ne reprezinte interesele și care să lucreze pentru cetățeni, nu pentru EI!

Articol in categoria: Editorial,Pagini


Fatal error: Uncaught Exception: 190: Error validating application. Application has been deleted. (190) thrown in /home/jaxadv/public_html/ileanasavu.ro/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273