Relansarea economiei romanesti

noiembrie 17th, 2009

Criza economica marcheaza sfarsitul unui model de guvernare care s-a calauzit dupa principiul „merge si asa”, adica fara reguli, fara directie, fara grija fata de viata oamenilor. Ea a aratat incapacitatea pietei de a-si regla, singura, deficientele si de a asigura un echilibru social autentic.

De-acum inainte va trebui sa gasim un raport corect intre piata, stat si societate. Piata singura nu poate asigura dezvoltarea de durata a intregii societati, pentru ca oamenii sunt mai mult decat numai producatori si consumatori si nu intra numai in competitie. Dimpotriva, oamenii au si o imensa nevoie unii de ceilalti, au nevoie de solidaritate, de respect, de demnitate, de incredere, de participare, de dialog, de responsabilitate si de parteneriat. Intr-o societate, aceste valori formeaza temelia relatiilor dintre oameni, in familie, la locul de munca, in spatiul public. Ele asigura coeziunea in societate si stau la baza progresului economic si social al tarii, a imbunatatirii vietii fiecaruia dintre noi.

De aceea, noul model economic si social pe care il propun pentru Romania imbina cresterea economica, eficienta si flexibilitatea cu egalitatea sanselor, echitatea si securitatea sociala a populatiei.

Iesirea din criza

Primul pas pe care trebuie sa il facem pe drumul catre un nou model economic romanesc este sa iesim din criza. In mai putin de un an de zile, mai bine de 300.000 de firme au fost nevoite sa isi reduca activitatea, iar zeci de mii de oameni si-au pierdut locurile de munca. Din octombrie 2008 si pana astazi, in fiecare zi, 800 de oameni au ramas fara slujbe. Si mai multi au fost nevoiti sa indure reducerea salariilor sau trimiterea in concediu fara plata. Sunt oameni care au datorii la banci, facturi de platit si familii de intretinut, oameni carora, pe zi ce trece, le este tot mai greu sa puna ceva de mancare pe masa. In aceste conditii, numai in 2008, peste 2,4 milioane de gospodarii nu au reusit sa isi plateasca la timp cheltuielile de zi cu zi.

Pentru a iesi din criza trebuie sa investim resursele limitate pe care le avem in crearea a cat mai multe locuri de munca sigure si bine platite. In acest fel venim in sprijinul familiilor lovite de criza, pentru ca bunastarea oamenilor si increderea lor in economie depind in mod direct de stabilitatea locurilor de munca si de veniturile pe care acestea le genereaza. De aceea, avem nevoie de investitii publice care sa asigure deopotriva locuri de munca in economie si comenzi pentru firmele aflate in dificultate. Trebuie sa cheltuim banii publici cu responsabilitate, sa investim in construirea de locuinte sociale pentru familiile tinere, de drumuri moderne si de parcuri industriale. In acest sens, ca presedinte al Romaniei voi sustine infiintarea Fondului Roman de Investitii, un fond suveran de investitii al statului roman pentru protejarea sectoarelor economice de importanta nationala, pentru sustinerea intreprinderilor afectate de criza si pentru intarirea rolului activ al statului intr-o perioada economica dificila. Prin infiintarea acestui fond vom reusi sa valorificam mai bine resursele statului si sa investim mai eficient in intreprinderile pe care le consideram strategice pentru economia nationala.

In acelasi timp, pentru a putea asigura resursele necesare investitiilor trebuie sa reducem risipa in cheltuirea banilor publici si sa crestem veniturile la bugetul statului. Tara noastra nu isi mai permite sa iroseasca resurse publice pe alte lucruri decat cele care duc la crearea de locuri de munca si la relansarea economiei. Va trebui sa continuam cu restructurarea aparatului administrativ pe principii de eficienta si performanta. In aceeasi masura, avem nevoie de o planificare mai judicioasa a alocarii resurselor bugetare.

Ca atare, voi sustine adoptarea Legii responsabilitatii fiscale care va cuprinde introducerea planificarii bugetare multianuale si stabilirea unei limite pentru numarul de rectificari bugetare pe care un guvern le poate face intr-un an. De asemenea, aceasta lege va prevede infiintarea Consiliului Fiscal, un organism independent format din specialiati insarcinati cu realizarea unor analize obiective privind planificarea si executia bugetara. Tot pentru a limita risipa si pentru a imbunatati planificarea, voi propune ca Ministrul Finantelor Publice sa prezinte Parlamentului rapoarte trimestriale cu privire la executia bugetara si cheltuirea banilor publici. De asemenea, fiecare institutie a statului va trebuie sa realizeze si sa publice rapoarte periodice cu privire la cheltuirea resurselor publice alocate. Vom promova un management privat in societatile, companiile si regiile statului pentru a creste eficienta si productivitatea acestor institutii. Am incredere ca prin adoptarea unor astfel de masuri vom reusi sa punem ordine in cheltuielile statului si vom creste responsabilitatea administratiei fata de banii contribuabililor.

In cadrul planului anticriza pe care l-am promovat alaturi de colegii mei de partid am propus acordarea de stimulente si bonificatii, precum si scutirea de la plata contributiilor sociale pentru intreprinzatorii care creaza cat mai multe slujbe sau le pastreaza pe cele deja existente. De asemenea, am sustinut esalonarea obligatiilor bugetare restante ale IMM-urilor si amanarea penalitatilor aferente pe o perioada de pana la cinci ani. Am adus la aceeasi masa reprezentantii Guvernului, pe cei ai mediului de afaceri si ai mediului bancar pentru a discuta semnarea unui moratoriu de un an de zile pentru plata principalului la creditele luate de catre IMM-uri. Astfel, intreprinzatorii vor beneficia de extinderea perioadei de creditare cu un an de zile, perioada in care vor plati numai dobanzile aferente creditelor contractate.

Toate aceste masuri sunt necesare pentru a oferi un sprijin imediat intreprinzatorilor din mediul privat intr-o perioada foarte grea.

Un nou model economic

Criza ne-a aratat ca Romania nu se poate dezvolta pe datorie si consum. Vreme de 4 ani, guvernarea a cheltuit fara limita si a incurajat consumul de bunuri fabricate in strainatate. In loc sa faca economii atunci cand vremurile erau bune, sa investeasca in drumuri, scoli sau spitale, guvernarea a risipit banii publici si s-a indatorat peste masura. Drept consecinta, datoria externa a Romaniei s-a triplat in 4 ani, ajungand la 73 de miliarde de euro la finalul lui 2008. Tot din cauza cheltuielilor publice fara masura, deficitul bugetar va ajunge la 7,3% din PIB in 2009. Ca sa putem asigura dezvoltarea durabila a tarii noastre trebuie sa asezam economia pe alte motoare de crestere decat cele care ne-au adus astazi in aceasta situatie grea. Trebuie sa finalizam reformele structurale privind administratia publica centrala si locala, salarizarea in sectorul public si rationalizarea cheltuielilor bugetare. Astfel se creeaza spatiul pentru repornirea economiei reale, avand ca motoare nu consumul si investitiile speculative, ci stimularea economisirii si a investitiilor creatoare de locuri de munca. Pentru a ajunge aici, politica fiscala trebuie transformata intr-o parghie menita sa incurajeze munca, investirea, inovarea si cresterea productivitatii. Fara a descuraja, ci dimpotriva, pentru a stimula munca, impozitarea progresiva globala este de natura sa genereze cresterea economisirii si sa reduca polarizarea sociala. Aplicarea cotei unice a anulat intregul ansamblu de instrumente si mecanisme fiscale care vizau imbunatatirea raportului economisire-investire. Esecul cotei unice se vede limpede astazi in timpul crizei: taxe mai multe, supraimpozitarea muncii, credite mai scumpe, preturi mai mari, locuri de munca mai putine.

Printre masurile pe care orice guvern de-acum inainte trebuie sa le aiba in vedere pentru stimularea economisirii si a investirii sunt: neimpozitarea profitului reinvestit si dupa 2010, reducerea contributiilor fiscale si acordarea de deduceri fiscale pentru dobanda aferenta creditului pentru construirea primei locuinte, TVA diferentiat pentru bunurile si serviciile esentiale. In completarea economisirii interne, se impune atragerea accelerata a investitiilor straine prin mentinerea unui regim fiscal atractiv, reducerea accentuata a birocratiei si absorbtia sporita a fondurilor europene.

Ca presedinte al Romaniei voi propune infiintarea unui Comandament national pentru atragerea fondurilor europene si infiintarea de centre regionale care sa ofere asistenta intreprinzatorilor care vor sa foloseasca bani europeni. In acest fel vom putea sa venim in ajutorul firmelor care in prezent se confrunta cu probleme de finantare. Absorbtia fondurilor europene va permite Romaniei valorificarea potentialului agricol, asigurarea din productia interna a consumului alimentar al populatiei si disponibilizarea unor cantitati pentru export, modernizarea capacitatilor energetice, obtinerea de energie din surse alternative, incurajarea sectorului IMM-urilor, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii publice de transporturi si utilitati. In multe dintre aceste domenii, se pot promova parteneriate de tip public privat.

Ca presedinte al Romaniei voi sustine adoptarea unei noi Legi a Parteneriatului Public Privat. Acest model de partenertiat constituie o solutie aplicata in majoritatea statelor europene pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, constructia de scoli si spitale, dar si pentru prestarea unor servicii sociale. In acelasi timp Romania are nevoie de o agenda de competitivitate, astfel incat produsele si serviciile romanesti, precum si forta de munca instruita la noi in tara sa poata concura cu succes pe pietele europene.

Modernizarea agriculturii si a satului romanesc

Este cat se poate de clar pentru toti romanii, indiferent ca traiesc la sat sau la oras, ca lucreaza pamantul sau in birouri, ca agricultura este una dintre cele mai importante resurse pe care le are astazi Romania. Avem pamant arabil cat sa hranim 80 de milioane de oameni, dar noi importam mai mult de jumatate din alimentele care se gasesc pe piata. Acest lucru se intampla pentru ca avem mai bine de 4 milioane de agricultori, dar dintre care 90% produc atat cat sa puna pe masa in fiecare zi si pentru a-si intretine propria gospodarie. In aceste conditii, pentru a transforma agricultura romaneasca intr-un real motor de crestere economica voi incuraja asocierea si cooperarea intre producatorii agricoli. Statul trebuie sa fie partenerul lor si sa asigure finantarea grupurilor de producatori cu fonduri europene si bani de la buget. In acelasi timp, el va trebui sa dezvolte un sistem de creditare agricola menit sa asigure cresterea calitativa si cantitativa a productiei. Trebuie sa consolidam piata produselor agro-alimentare, astfel incat fiecare dintre noi sa gaseasca in piete si supermarketuri cat mai multe alimente romanesti.

Statul trebuie sa intervina in interesul comun al producatorilor si consumatorilor. In acest moment, agricultorii primesc un pret de nimic pentru produsele lor, in vreme ce consumatorii platesc prea mult pentru alimente produse la ei in tara. Profitul din agricultura ramane in marile retele de supermarketuri, iar acest lucru trebuie schimbat. In acest sens, ca presedinte al Romaniei voi sustine incheierea unui acord de bune practici intre guvern si marile retele de retail pentru promovarea alimentelor romanesti pe rafturile acestor magazine. In aceeasi masura voi incuraja exportul de alimente romanesti pe pietele europene. Am convingerea ca tara noastra are capacitatea de a deveni unul dintre cei mai importanti actori pe piata agro-alimentara din Europa si nu cred ca este prea mult sa ne propunem ca in urmatorii 10 ani sa gasim in supermarketurile din Europa rosii si branzeturi romanesti. Pentru a reusi acest lucru, statul trebuie sa demareze un vast program national de investitii in agricultura. Acesta trebuie sa priveasca repararea si punerea in functiune a sistemului de irigatii, incurajarea investitiilor in centre de prelucrare a produselor agricole si mestesuguri, precum si reconversia profesionala a populatiei din mediul rural in meserii specifice spatiului rural. Acesta va fi un prim pas pe drumul imbunatatirii vietii oamenilor care traiesc si muncesc in satul romanesc.

Trebuie sa fim cu totii constienti ca modernizarea satului este un obiectiv la fel de important ca si integrarea europeana. Astazi, avem cea mai mare populatie rurala din Europa, dar in acelasi timp, si cea mai saraca. Oamenii care traiesc in satele romanesti au nevoie de drumuri asfaltate sau pietruite, gaze naturale, apa curenta, canalizare si curent electric. Copiii de la tara trebuie sa mearga la scoli renovate, conectate la internet, deservite de invatatori si profesori bine pregatiti. Batranii au nevoie de medicamente ieftine si dispensare noi. Trebuie sa ii incurajam pe tinerii Romaniei sa isi inceapa o viata la tara, sa deschida ferme care sa functioneze dupa regulile economiei moderne de piata. Eu cred ca satul romanesc poate deveni din nou un izvor de resurse, materiale, umane si spirituale, pentru societatea romaneasca. Angajamentul meu este ca, in urmatorii 10 ani, vom scoate satul romanesc din izolare si vom reduce diferentele care il separa de oras. Trebuie sa le oferim celor care traiesc la tara aceleasi oportunitati si facilitati ca ale locuitorilor din orasele tarii. Trebuie sa construim O Singura Romanie.

Valorificarea potentialului energetic

Un alt motor de crestere pe care se va baza dezvoltarea economiei romanesti in anii urmatori este investitia strategica in energie. Eu am convingerea ca Romania are resursele pentru a deveni un lider regional in domeniul energiei. Numai daca luam in calcul potentialul de economisire, consumul de energie la nivel national ar putea fi redus cu ceva mai mult de o treime. Suntem o tara prea saraca pentru a ne permite o asemenea risipa si de aceea trebuie sa investim consistent in eficientizarea consumului de energie. In aceeasi masura, Romania trebuie sa continue programul de energie nucleara. In timpul mandatului meu de presedinte, punerea in functiune, in cel mai scurt timp posibil, a reactoarelor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda va fi o prioritate nationala, avand in vedere ca sectorul nuclear ar putea astfel asigura 35% din productia de energie a tarii noastre.

Pentru a transforma Romania intr-un lider regional in domeniul energiei, trebuie sa diversificam furnizorii de energie si rutele de transport. Voi sustine normalizarea relatiilor cu Rusia, cel mai mare furnizor de energie al Europei. In acest context, tara noastra trebuie sa contribuie activ la formularea politicii energetice europene fata de Rusia. Pe de alta parte, ca presedinte al Romaniei voi continua sa sprijin cu toate fortele dezvoltarea proiectului Nabucco si participarea tarii noastre la conturarea politicii energetice europene fata de Asia Centrala, unde exista resurse energetice importante.

Nu in ultimul rand, trebuie sa avem in vedere sustinerea unui program special pentru incurajarea productiei de energie din surse regenerabile. Investitiile in valorificarea surselor regenerabile de energie vor duce nu doar la cresterea eficientei consumului de energie si la reducerea gradului de poluare, dar si la crearea de noi locuri de munca, sprijin sporit pentru cercetarea si inovarea in domeniu, precum si dezvoltarea de noi tehnologii competitive. De asemenea trebuie incurajati intreprinzatorii si trebuie incurajate gospodariile care doresc sa utilizeze energie din surse alternative.

Modernizarea infrastructurii de transport

La fel ca in cazul investitiilor in energie, Romania trebuie sa acorde o importanta deosebita modernizarii infrastructurii de transport. Autostrazile, drumurile nationale, aeroporturile sau caile ferate sunt baza pe care se sprijina si se dezvolta o economie. Tara noastra trebuie sa devina o placa turnanta a transporturilor continentale si intercontinenantale pe principalele rute geografice est-vest si nord-sud.

Adoptarea euro

Unul dintre obiectivele fundamentale pe care trebuie sa ni le asumam ca natiune in urmatorii 5 ani este aderarea la zona euro pana in 2014. Atingerea acestui deziderat va inseamna ca tara noastra a devenit in mod real si nu doar cu numele parte a familiei europene. Ca presedinte al Romaniei voi propune, impreuna cu guvernatorul BNR, semnarea Pactului pentru adoptarea Euro de catre toate partidele politice si de catre partenerii sociali si din mediul de afaceri. Acest Pact va cuprinde pasii pe care tara noastra trebuie sa ii faca in urmatorii ani pentru indeplinirea criteriilor de convergenta nominala, astfel incat sa ne atingem tinta privind adoptarea euro pana in 2014.

Investitia in viitor

Sansa noastra de a prinde din urma statele dezvoltate ale Europei este aceea de a „arde” etapele in dezvoltarea economica si sociala. Avantajul nostru este acela ca putem invata din experienta altor tari, sa vedem ce a functionat si ce nu, ce se poate implementa in societatea romaneasca si cu ce rezultate. Obligatia ce ne revine este aceea de a aseza in varful prioritatilor nationale investitia in tehnologie de ultima generatie, incurajarea cercetarii si a inovarii, precum si protejarea mediului inconjurator.

Asigurarea infrastructurii de comunicatii in banda larga (broadband) la nivel national va reduce distanta care separa satul de oras, va scoate mediul rural din izolare si va contribui la cresterea durabila a economiei nationale.

Informatizarea administratiei centrale si locale va conduce la eficientizarea activitatii aparatului administrativ, la reducerea cheltuielilor publice si la oferirea unor servicii mai bune catre cetatean.

Romania trebuie sa fructifice capitalul uman foarte bine pregatit pe care il are in domeniul informaticii. Avem mii de absolventi de invatamant superior cu pregatire tehnica, tineri profesionisti care pot oferi tarii noastre un avantaj competitiv pe piata europeana.

Nu in ultimul rand, trebuie sa acordam o atentie deosebita crearii locurilor de munca „verzi” prin investitia in dezvoltarea tehnologiilor de protejare a mediului. Toate acestea vor contribui decisiv la construirea Romaniei de maine – un loc mai bun pentru copiii nostri.

Articol in categoria: Proiecte PSD


Fatal error: Uncaught Exception: 190: Error validating application. Application has been deleted. (190) thrown in /home/jaxadv/public_html/ileanasavu.ro/wp-content/plugins/seo-facebook-comments/facebook/base_facebook.php on line 1273